Mașinile inteligente ne vor mai inteligenți

Săptămâna trecută la București a avut loc unul dintre cele mai importante turnee de șah. Prima mutare simbolică a competiției a făcut-o marele maestru Garry Kasparov, ocazie de intervievare a marelui campion în legătură cu multiple subiecte.

Menționarea confruntării cu Deep Blue din 1997 a fost prilejul unei îndreptățite păreri, nu a învinsului lezat în orgoliul propriu, ci a omului lucid, deschis la ce urmează și dispus să vorbească despre relația dintre oameni și inteligența artificială (AI).

Mașini versus oameni. Este acesta viitorul?

Nu trebuie să ne simțim insultați că “inteligența din silicon” poate domina jocul de șah. Recunoscut drept mijloc care probează foarte bine capacitatea cognitivă a jucătorilor, jocul de șah are un număr limitat matematic de mutări la puterea 46, a spus campionul.

Prin capacitatea de calcul extrem de rapidă, inteligența artificială are măcar un ascendent de viteză, dacă nu unul de acuratețe. Cu alte cuvinte dacă nu fac mai puține greșeli, mașinile (computerele) dau măcar rezultatul mai rapid.

În loc să intrăm într-o competiție cu mari șanse să fie pierdută, mai bine folosim această oportunitate ca să îmbunătățim cunoașterea umană.

Prin urmare, pentru a nu avea un viitor care să confrunte oamenii cu mașinile, este important să înțelegem cum să valorificăm fără intre în competiție cu această putere superioară de calcul a computerelor.

AI, noul coleg la locul de muncă

În multe locuri de muncă alocate oamenilor, inteligența artificială ajută diagnosticarea bolilor, traducerea limbilor străine, oferirea de servicii clienților. O sarcină care consumă 1 oră cu ajutorul minții umane, folosind puterea de procesare a inteligenței artificiale poate reduce la minute sau secunde timpul necesar îndeplinirii acesteia.

Nu vreau să pară că anunț apusul epocii bazate pe inteligența umană. Și inteligenței artificiale îi este necesară o perioadă de instruire, iar acest proces se face prin contact cu inteligența umană.

În timp ce AI va modifică radical modul în care se lucrează și cine o face, impactul mai mare al tehnologiei va fi în completarea și creșterea capacităților umane, nu înlocuirea acestora. Niciodată instrumentele digitale nu au fost atât de receptive față de noi. Nici noi față de instrumentele noastre.

Abilități complementare și sinergie

Într-o cercetare a Universității Harvard, care a implicat 1.500 de companii, s-a constatat că firmele obțin cele mai semnificative îmbunătățiri ale performanței atunci când oamenii și mașinile lucrează împreună.

Prin intermediul unei astfel de colaborări, oamenii și AI își sporesc în mod activ punctele forte complementare: capacitatea de luare a deciziilor, munca în echipă și creativitatea pe de o parte, dar și viteza, scalabilitatea și capacitățile de analiză pe de altă parte.

Ceea ce le vine în mod natural oamenilor – de exemplu, o glumă sau o circumstanțială menționare a unei realități acceptate, străină de alte conotații – poate fi un conținut dificil de interpretat corect pentru mașini.

De exemplu un cont de YouTube, care promova tocmai șahul, a fost închis de Google deoarece limbajul de “tipul albul atacă negrul” a fost indexat și considerat rasist.

Cu alte cuvinte ceea ce este simplu pentru mașini (analiza gigabytes-ilor de date) rămâne practic imposibil pentru oameni și viceversa. Iată de ce afacerile au nevoie de ambele tipuri de abilități.

Colaborare, nu competiție

Pentru a valorifica din plin acest parteneriat, companiile trebuie să înțeleagă modul în care oamenii pot augmenta cel mai eficient mașinile, dar și modul în care mașinile pot îmbunătăți ceea ce oamenii fac cel mai bine. Refacerea design-ului proceselor de afaceri pentru a sprijini acest parteneriat va conta foarte mult.

Conform datelor studiului Valoria Barometrul Digitalizării, 40% dintre companiile din România spun că nu o strategie care să includă AI chiar dacă și-ar dori.

33% spun că nu au și nu cred că au nevoie de una, în timp ce 21% spun că au o astfel de strategie dar încă nu au început s-o implementeze și doar 6% spun că au o strategie care include AI în capabilitățile de business ale companiei.

Adoptarea AI ține și de etapa de maturitate în care se găsesc companiile din România. Potrivit aceluiași studiu, 52% din companiile din România sunt tradiționaliste sau începătoare în ce privește digitalizarea.

În concluzie

Companiile pot să realizeze acest lucru și să pună în acțiune puterea inteligenței colaborative dacă:

1. Oamenii antrenează algoritmii de învățare ai inteligenței artificiale pentru a îndeplini anumite sarcini, să explice rezultatele acelor sarcini și să susțină utilizarea responsabilă a mașinilor/utilaje/roboți.
2. Mașinile susțin oamenii să-și antreneze abilitățile în trei feluri: putere cognitivă, interacțiune cu clienții și extinderea capacităților fizice.